Dezvoltare Jiu jitsu brazilian

Maeda a făcut cunoştinţă cu un influent om de afaceri brazilian, Gastão Gracie, care avea să-i ofere ajutorul său pentru a se integra în Brazilia. În 1917, Carlos, fiul lui Gastão, a asistat, la vârsta de 14 ani, la o demonstraţie susţinută de Maeda la Teatro da Paz şi s-a hotărât să înveţe Jiu Jitsu. Japonezul l-a acceptat ca student, iar Carlos avea să devină unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai Gracie Jiu Jitsu şi unul dintre marii contributori la dezvoltarea stilului.

În 1921, Gastão Gracie şi întreaga sa familie, s-au mutat în Rio de Janeiro. Carlos, atunci în vârstă de 17 ani, a transmis bagajul său de cunoştinţe fraţilor săi Osvaldo, Gastão jr. şi Jorge. Helio era prea tânăr şi avea o constituţie prea fragilă pentru a învăţa arta şi datorită stării de sănătate îi fusese interzisă participarea activă la antrenamente. Cu toate acestea, Helio a învăţat Jiu Jitsu privindu-i pe fraţii săi. În lipsa fraţilor săi de la sală, Helio a avut ocazia să acorde un antrenament privat unuia dintre elevi. Acestuia i-a plăcut modalitatea de predare a lui Helio şi a decis să se antreneze doar cu el. Cu timpul Helio a descoperit că trebuie să modifice tehnicile pe care fraţii săi le foloseau, pentru a se adapta lipsei lui de atribute fizice.

Împreună cu fraţii săi, Helio a continuat să modifice tehnicile şi pentru a dovedi eficienţa acestora a disputat lupte fără reguli (vale tudo, precursoare ale MMA-ului actual) sau cu reguli reduse, împotriva practicanţilor din alte stiluri.
[modifică] Faima

Jiu Jitsu brazilian a ajuns faimos la nivel mondial la începutul anilor '90, atunci când fiul lui Helio, Royce Gracie, a câştigat primul, al doilea şi al patrulea Ultimate Fighting Championship (UFC), competiţie cu reguli limitate în stil eliminatoriu, ce opunea practicanţi din cele mai diferite stiluri, fără categorii de greutate sau limită de timp. De cele mai multe ori, Royce a luptat împotriva unor adversari mai masivi, ce practicau stiluri precum: box, shoot-fighting, karate, judo, tae kwon do, kickbox, lupte libere etc. De atunci, BJJ-ul a devenit o necesitate pentru majoritatea luptătorilor de MMA şi a adus o importanţă covârşitoare luptei la sol.

În România

Jiu Jitsu Brazilian a început să fie practicat în mod organizat în România începând cu luna decembrie a anului 2004, atunci când Tudor Mihăiţă a pus bazele clubului Absoluto, în Bucureşti. La scurt timp au fost organizate primele seminarii cu practicanţi români de BJJ, din afara ţării, precum John Pop şi fraţii Vali Doczi şi Marius Doczi. În anul 2006, Absoluto a organizat primul seminar de talie internaţională, împreună cu Eddie Kone, centura maro sub Royler Gracie şi reprezentant al organizaţiei RGDA (Royler GracieîDavid Adiv) în Europa. Kone a continuat să viziteze constant România pentru seminarii şi în luna aprilie a anului 2007, Absoluto a devenit singurul clubul reprezentant al familiei Gracie în România, prin afilierea la organizaţia RGDA. Începând cu anul 2006, în România a luat fiinţă Organizaţia Română de Jiu Jitsu Brazilian (ORBJJ), condusă de Robert Mund şi afiliată la organizaţia Behring Jiu Jitsu. În România au fost organizate mai multe competiţii de Jiu Jitsu brazilian, iar la Cupa României la BJJ, ediţia 2007, au participat peste 50 de practicanţi din diferite stiluri de arte marţiale, precum judo, jujutsu, kempo, sambo, lupte libere, lupte greco-romane etc. Personalităţi ale artelor marţiale sau sporturilor de contact româneşti care au practicat sau practică Jiu Jitsu Brazilian: Ionuţ Atodiresei, Adrian Buda, Andrei Buda, Anatolie „Tolea” Ciumac, Ştefan Dediu, Daniel Ghiţă, Eugen Preda, Ciprian Sora, Marius Tiţă etc.